29 AUGUST- Sântion de toamnă. Ritualul din popor care izbăvește de păcate grave

În calendarul popular, Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezatorul este numită Sântion de toamnă. În această zi ni se cere să postim, ca să ne asemănăm cu viaţa înfrânată a lui Ioan, iar pe de altă parte, ca să nu ne asemănăm cu Irod care a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept rasplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul.

În ziua de 29 august, există credinţa în popor că nu trebuie să se folosească cuţitul, totul se rupe cu mâna.

În popor se vorbeşte şi despre începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, care ţine până pe 14 septembrie, de Înălţarea Sfintei Cruci, neconsemnat în calendarul creştin şi are rolul de a-i curăţi pe cei care au săvârşit omoruri sau alte păcate grave.

Tot în popor este întâlnită şi interdicţia de a tăia şi mănâncă fructe şi legume de formă rotundă.

Viaţa Sfântului Ioan Botezătorul

Evanghelia după Luca spune că, în zilele lui Irod Antipa, împăratul Iudeii, un înger îl anunţă pe Zaharia, preot pentru tămâiere în Templul Domnului, că rugăciunea sa a fost ascultată şi şoţia lui Elisabeta, descendentă a seminţiei lui Aaron şi ca şi el înaintată în vârstă, va naşte un copil al cărui nume trebuia să fie Ioan.

Ioan s-a născut, în cetatea Orini, cu şase luni înaintea lui Iisus, a crescut şi s-a întărit în duh, după cum mai spune Evanghelia lui Luca, şi a plecat în deşerul Iudeii unde a dus o viaţă aspră, până când a primit porunca să înceapă să predice.

El îi îndemna pe oameni să se pocăiască: ,,Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape”, iar aceştia, mărturisindu-şi păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. Ioan Botezătorul venise să dea poporului cunoştința mântuirii, să-l pregătească pentru venirea lui Hristos şi să-l descopere lumii ca pe Mesia şi Fiul lui Dumnezeu.

Evanghelistul Matei arată cum Ioan îi mustră şi îi avertizează pe farisei şi pe saduchei (membri ai unor foste secte religioase evreieşti) că pocăinţa lor trebuie să fie sinceră când vin să primească botezul lui.

Predicile sale erau încheiate prin botezul celor care îşi doreau să meargă pe calea Sfântă, el însuşi spunând: ”Eu vă botez cu apă spre pocăinţă, Mesia vă botează cu Duh Sfânt şi cu foc, spre mântuire”.

Evangheliile spun cum Ioan Botezătorul l-a botezat şi pe Iisus, cum Duhul Sfânt s-a pogorât ca un porumbel asupra lui Iisus şi Ioan Botezătorul l-a recunoascut pe fiul Domnului ca fiind mielul lui Dumnezeu venit să ridice păcatul lumii.

Ioan era milos, îndemna norodul să facă pomeni de haine şi mâncare, şi cinstit – spunea vameșilor să nu ceară nimic peste ceea ce le-a fost poruncit şi să nu învinuiască pe nimeni pe nedrept. Ioan era auster, refuza pâinea şi băutura, se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică şi purta îmbrăcăminte aspră din păr de cămilă.

Şi Iisus începuse să boteze, ca şi Ioan care spunea că el, ca pământean, trebuie să se micşoreze în timp ce Iisus, care vine din cer, trebuie să crească, şi că cel care crede în Fiul va avea viață veşnică.

Mântuitorul Însuşi l-a cinstit pe Sfântul Ioan vorbind despre el ca de un adevărat prooroc şi zicând că ”dintre cei născuţi din femeie, nu s-a sculat unul mai mare decât Ioan Botezătorul”.

Ioan îl critica mult pe Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare,pe care îl învinuiește că trăiește într-un păcat grav luând de soție pe Irodiada, soţia lui Filip, fratele său, aflat încă în viață, şi de asemenea şi pentru toate relele pe care le făcuse.

Irod l-a întemniţat pe Ioan în beciurile palatului său şi ar fi vrut să-l omoare, dar se temea dse norod care îl privea pe Ioan ca pe un prooroc şi un bărbat drept şi sfânt, după cum spune evanghelistul Marcu.

Irodiada, care îl duşmănea pe Ioan din cauza vorbelor sale prin care osândea concubinajul lor, îi cerea neîncetat regelui să-l ucidă. După praznicul dat în ziua naşterii lui Irod, la care a dansat şi Salomeea, fiica Irodiadei din prima căsătorie, regelui i-a plăcut atît de mult dansul încât a promis să îi îndeplinească orice dorinţă. Fiind îndemnată de Irodiada, fata a cerut în dar pe tipsie capul marelui prooroc Ioan Botezătorul, care astfel s-a mutat la cer.

După moarte, una dintre ipoteze spune că trupul său ar fi fost dus de susţinătorii lui şi îngropat în Sevastia, din Cisiordania de azi.

O altă ipoteză spune că împăratul roman anticrestin Julianus Apostata (360-363) ar fi ars rămăşiţele lui Ioan Botezătorul, împrăştiindu-i cenuşa.

Capul ar fi fost salvat şi dus la Alexandria, în Egipt, la Constantinopol şi apoi în provincia Poitou din Franţa de către regele Pippin III (715-768). Din trup ar mai fi rămas nearse numai un braţ şi un deget.

O părticică din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul se află spre închinare şi la Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” de pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti.

sursa: ziarulevenimentul.ro

 

 

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *