Către ce merge lumea. O teorie de acum zece ani despre pandemie.

Corneliu Vlad, jurnalist de politică externă are o ipoteză privind coronavirusul pe care a publicat-o pe facebook. El face trimitere la un articol al lui Jacques Attali din 2009, scrie flux24.ro.

POSTAREA LUI CORNELIU VLAD:

Fragment dintr-o carte scrisa acum vreo zece ani si (inca) nepublicata. S-ar putea chema „Nu va fie frica!”

Criza şi pandemiile ne apropie de „guvernarea mondială”

Un fost director al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, spunea că o mare criză este şi “o oportunitate”. Haosul financiar mondial ar putea facilita crearea unei “noi monede mondiale şi a unei bănci centrale mondiale”, afirma Jacques Attali, fost, si el, director al FMI, fost consilier al preşedintelui Mitterrand şi apoi cel dintâi preşedinte al BERD, care evoca aceeaşi „oportunitate” Attali construia, în primăvara lui 2009, un adevărat proiect de „structurare” altfel a lumii pe temeiul noului tip de gripă – pe atunci cea porcină – ,care, spunea el, nu e, totuşi „mai gravă” decât precedentele două : gripa vacii nebune din 2001 în Marea Britanie şi cea a gripei aviare din 2003 în China.

foto: flux24.ro

„Istoria ne învaţă că omenirea nu evoluează semnificativ decât atunci când îi e, într-adevăr, frică”. Oricât de cinică ar părea această reflecţie, cel ce a emis-o şi-o asumă şi o argumentează. De câteva decenii, Attali este o personalitate politică şi publică de prim plan în Franţa, autor al câtorva zeci de cărţi incitante sau chiar controversate. Incitantă sau chiar controversată este şi „teoria fricii” pe care a dezvoltat-o în mai 2009, în săptămânalul „L’Express”, imediat după proclamarea „crizei porcine”.

Frica – spunea Attali – „instaurează mecanisme de apărare, uneori intolerabile (ţapi ispăşitori şi totalitarisme), uneori futile (distracţie), uneori eficiente (terapeutice, care înlătură, dacă e necesar, toate principiile morale anterioare). Apoi, odată criza depăşită, frica transformă aceste mecanisme, pentru a le face compatibile cu libertatea individuală şi a le înscrie într.o politică democratică de sănătate. Iar pandemia care a început – remarca Atalli – „ar putea declanşa una dintre aceste frici structurate”. Frică structurată şi, de fapt, structurantă. Cu alte cuvinte, înţeleapta vorbă a francezilor, „La ceva, şi nenorocirea e bună”. Citește mai departe pe flux24.ro.