Cum să facem aspirină acasă, pentru prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale
Fiecare dintre noi, cel puțin o dată în viață, a luat tablete de aspirină. Aspirina este administrată în caz de răceală și gripă, ca medicament antipiretic și antiinflamator, este folosită în caz de dureri de dinți și de cap…
Pacienților cu tendința spre a dezvolta tromboză li se prescrie adesea, ca mijloc de subțiere a sângelui, un curs lung cu aspirină.
Încă din vremurile de demult se știe că scoarța anumitor copaci are proprietăți de reducere a temperaturii corpului, durerii și inflamațiilor, iar un ingredient special conținut în această coajă este unul dintre cele mai puternice analgezice din natură.
Febra, durerile musculare, artrita, durerile de cap, crampele, artroza, inflamația, inclusiv bursita, tendinita, entorsele și leziunile – toate acestea pot fi vindecate cu o doză de salicină derivată din coaja acestor copaci.
În secolul al 19-lea, oamenii de știință au reușit să extragă din scoarța copacilor și să determine salicina ca fiind un analgezic puternic, iar apoi să elaboreze și să vândă versiunea sintetică – acid acetilsalicilic, pe care acum îl cunoaștem ca „aspirină“.
Aspirina este cel mai răspândit medicament din lume. De fapt, în fiecare an, în lume se consumă în jur de 40 de milioane de kilograme de aspirină.
Consumul acesteia face sângele mai fluid, previne formarea cheagurilor de sânge, servind la prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale.
Și nu ar fi nimic dacă nu ar exista și EFECTE ADVERSE, care se manifestă tocmai prin utilizarea prelungită a acestui medicament sintetic.
– Acidul acetilsalicilic lovește mai întâi tractul gastrointestinal, dizolvând mucusul protector. În consecință, pe stomac și pe mucoasa intestinală apar numeroase ulcerații superficiale. Ulterior, aceste ulcere încep să sângereze…
– A doua lovitură în cazul consumului îndelungat de medicamente cu acid acetilsalicilic este aplicată bronhiilor: acestea dobândesc o tendință spre spasme.
Acidul acetilsalicilic sintetizat poate provoca și reacții alergice, poate afecta celulele hepatice și ale rinichilor.
Puteți evita toate acestea și, în același timp, vă puteți proteja de coagularea sângelui și de formarea cheagurilor de sânge. În acest sens vă vor ajuta unii copaci și plante medicinale.
COPACI CARE CONȚIN SALICINĂ
Salicină se conține în coaja interioară a copacilor și arbuștilor din familia salciei:
* Plop tremurător, aspen (Populus tremuloides)
* Plop plop-mare (Populus grandidentata)
* Salcie albă sau salcie argintie (Salix alba)
* Salcie neagră (Salix nigra)
* Salcie fragedă, plesnitoare, răchită (Salix fragilis)
* Salcie purpurie (Salix purpurea)
* Salcie plîngătoare (Salix babylonica)
Dar, deoarece plopul este cel mai răspândit copac, acesta trebuie luat ca bază.
Cum se obţine aspirina din scoarţă
Plopii sunt ”pionierii” printre copaci. În zonele cu mediul natural perturbat, acești copaci prind rădăcini şi se dezvoltă mai repede decât alte soiuri, pot crește la o înălțime de 3 metri şi mai mult, într-un singur sezon.
Salicina pe care o căutăm este conținută în interiorul cojii copacului. Coaja interioară reprezintă de fapt un țesut viu al plantei și se află între coaja exterioară aspră și lemnul de esență tare.
În primăvară și la începutul verii scoarța se îndepărtează ușor. Aceasta poate fi mestecată direct sau infuzată ca ceai, coaja se înmoaie în apă fierbinte .
În alte perioade ale anului, nu veţi putea curăța coaja fără eforturi suplimentare . În acest caz, va fi mai ușor să îndepărtaţi coaja exterioară şi interioară folosind muchia ascuțită a unui cuțit.
Mirosul și gustul scoarței de plop este foarte similar cu aspirina. Coaja poate fi mestecată și înghițită ca un lichid. Dacă nu vă place să mestecaţi, atunci timp de de zece minute fierbeţi două linguriţe de coajă interioară intr-o cana de apă. Lăsaţi lichidul să se răcească înainte de consum.
sursa: ecology.md
