La ce oră vi se face rău? Ceasul biologic al organismului îţi dă indicii asupra problemelor de sănătate

Ritmul circadian sau ritmul nictemeral este un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice şi comportamentale. Apare la orice produs biologic viu: ne referim şi la animale, şi la plante şi chiar la organisme primitive aşa cum sunt bacteriile sau ciupercile. Aşadar, natura a făcut din start o ordine clară în toate sistemele vii, care trebuie respectată.

În cazul altor specii, în afară de om, acest ritm funcţionează perfect. La fiinţele umane, lucrurile se pot destabiliza uşor şi asta în defavoarea lor. Motivul? Oamenii au capacitatea de a ignora conştient ritmul corpului lor, ceea ce îi aduce în situaţia de a nu mai funcţiona optim din punct de vedere biologic.

Să dăm un exemplu! Suntem programaţi să mâncăm mult dimineaţa, când producţia de insulină creşte în mod fiziologic, la fel şi secreţia hormonilor care ne ţin în activitate. Ce fac cei mai mulţi dintre noi? Îşi încep dimineaţa doar cu o cafea, ignorând total ritmurile celulare interne. Mai suntem programaţi să desfăşurăm o activitate intelectuală la cote maxime tot în primele ore ale zilei.

Ce fac majoritatea persoanelor? Dimineaţa, cei mai mulţi îşi beau cafeaua, fac un duş, mai stau de vorbă cu familia şi abia după ora 10.00 încep munca. Atenţie! După ora 11.00, activitatea intelectuală începe să descrească, deci am pierdut cele mai bune ore când creierul poate şi trebuie să lucreze în forţă. Vă recunoaşteţi în acest tablou? Cel mai probabil răspunsul e afirmativ.

Să ne întoarcem puţin la ceasul biologic al fiecărei fiinţe umane. Acesta corespunde în mare cu ciclului unei zile. Circadian înseamnă aproximativ o zi. Ciclul de veghe şi de somn este legat de temperatura corpului. Aşadar, cu cât temperatura corpului e mai mare, cu atât suntem mai activi. Spre exemplu, la ora 12.00, cei mai mulţi dintre noi au cu 2 grade Celsius mai mult decât dimineaţa, ceea ce înseamnă că pot desfăşura o activitate fizică intensă.

Pe de altă parte, cu cât temperatura corporală scade, starea de somnolenţă se instalează rapid. Ritmurile corpului au două componente principale. O perioadă de somn lungă, pe parcursul nopţii, şi una scurtă, în cursul după-amiezii. Dacă nu sunteţi foarte stresaţi, deci nu descărcaţi adrenalină şi cortizol în cantităţi mari, după-amiaza veţi simţi la un moment dat o moleşeală. Ar fi ideal să dormiţi puţin, dar, atenţie, doar 20 de minute. Este timpul în care creierul poate lua o pauză binevenită. Totodată în cele 20 de minute nu veţi intra în faza de somn profund, după care v-aţi reveni foarte greu în timpul zilei. Cu alte cuvinte, dacă vreţi şi puteţi să dormiţi la prânz, vă setaţi ceasul la 20 de minute. Dacă aţi dormit spre exemplu 2 ore, practic aţi pierdut ziua pentru că activitatea creierului va fi extrem de redusă.

Apropo şi de studii. Cercetătorii au observat că, dacă un om se îndepărtează de orice modalitate de a cronometra trecerea timpului – ceas, lumină solară – ceasul intern funcţionează pentru o zi de aproximativ 25 de ore. Şi încă un amănunt. Dacă ceasul vostru intern funcţionează altfel decât al mediului în care trăiţi, prima oară apar probleme de somn.

Pe termen îndelungat e foarte probabil să apară afecţiuni ale sistemului cardiovascular şi ale sistemului hormonal. Veţi găsi mai jos explicaţii pertinente, în funcţie de activitatea normală pentru care am fost programaţi la fiecare oră din zi. Mai exact, cercetătorii de la Oxford au descoperit că există mai multe riscuri de apariţie a manifestărilor diverselor afecţiuni, precum atacul de cord sau cel de panică, în anumite ore din cele 24 ale ritmului circadian. Ideal ar fi să ţineţi cont de aceste constante ale corpului vostru.

Ora 6.00: Atenţie! Accidente vasculare

Vă situaţi în grupa de risc pentru afecţiuni cardiovasculare? Atunci aflaţi că dimineaţa este cea mai periculoasă parte a zilei. La primele ore, organismul secretă din plin adrenalină şi cortizol, ceea ce duce la creşterea presiunii sângelui. În acelaşi timp, din cauza deshidratării fiziologice care survine pe parcursul nopţii, sângele este mai vâscos, deci mai greu de pompat. Se crede că tensiunea arterială mare poate disloca bucăţi din ţesutul gras de pe artere şi astfel determină infarctul şi accidentul vascular cerebral. De aceea, imediat după trezire este obligatoriu să beţi un pahar de 250 ml de apă. În felul acesta, fluidizaţi lichidele vitale ale corpului.

Potrivit unui studiu apărut în American Journal of Hypertension, riscul de infarct creşte cu 40%, iar cel de atac cerebral cu 49% între orele 6.00-12.00. Infarctul de dimineaţă este considerat mai sever şi cu mai multe repercusiuni pe termen lung. Evenimentele ischemice cardiocerebrovasculare sunt mai frecvente şi iarna, la începutul lunii şi lunea. Datorită secreţiei crescute de cortizol (hormonul stresului pe care îl secretă glandele suprarenale) în această primă parte a zilei nu apar sângerări nazale. Tragic este că moartea subită apare cu precădere tot dimineaţa, din cauza activităţii hormonale specifice primelor ore ale zilei. Secreţia de cortizol începe să descrească după ora 11.00. Aşadar, dacă vă ştiţi cardiaci, asiguraţi-vă că dimineaţa aveţi la îndemână toată medicaţia de urgenţă, recomandată de medic, şi că nu exageraţi cu activitatea fizică în acest interval orar.

Ora 7.00: Dureri de gută

Dacă aţi fost diagnosticaţi cu gută, atunci aşteptaţi-vă ca dimineaţa să aveţi dureri. Durerea de gută este mai frecventă la 7.00 dimineaţa. Motivul? La această oră, în organism este concentraţia maximă de acid uric. Vorbim de valori de 2,8 ori mai mari decât minimul înregistrat la ora 23, potrivit unui studiu apărut în Chronobiology International. De altfel, dacă vreţi să vă verificaţi activitatea metabolică şi mergeţi să faceţi analize de sânge, ora 7.00 este potrivită pentru recoltarea probelor de sânge şi urină. Veţi avea astfel valorile cele mai corecte ale sistemelor metabolice.

Ora 8: Alergiile provoacă mâncărimi

Sunteţi alergici, dar nu aţi avut până acum manifestări ale astmului bronşic? Manifestările alergice respiratorii – este vorba de mâncărimi la nivelul nasului, ochilor sau în cavitatea bucală – sunt cele mai severe dimineaţa. O explicaţie pertinentă este că, dacă sunteţi alergici la acarieni sau mucegaiuri (acarienii se dezvoltă şi în mucegaiuri, deci cele două tipuri de alergii sunt legate intrinsec) îi veţi răscoli odată cu începerea activităţii.
Vă faceţi patul, atunci acarienii vor zbura în toate direcţiile. Vă alegeţi hainele din dulap? Atunci tot praful acumulat în haine va intra în căile respiratorii. Dacă vă apucaţi şi de o minimă curăţenie prin casă (mai bine lăsaţi pe altcineva), atunci manifestările se pot exacerba. Aşadar, e util să aveţi la îndemână medicaţia antialergică simptomatică. De asemenea, dacă faceţi imunoterapie pentru acarieni, mucegaiuri, gândaci de casă, aceasta se ingeră tot dimineaţa, imediat după masă.

Ora 9.00: Se diagnostichează diabetul

Tot dimineaţa, dacă aveţi glicemia crescută sau chiar un diabet nediagnosticat încă, puteţi să vă confruntaţi cu o stare de rău, tremurături sau senzaţie extremă de foame. Aceasta deoarece la primele ore ale zilei, în mod fiziologic, secreţia de insulină e mare, iar hormonul scade glicemia. Este motivul pentru care la ora 9.00, veţi simţi o senzaţie acută de foame, dacă sunteţi perfect sănătoşi. E bine să ţineţi cont de aceasta şi să mâncaţi cât puteţi de mult. Masa de la ora 9.00 trebuie să fie bogată şi în proteine şi în glucide şi în lipide.

Luaţi marele mic dejun!

Pentru că dimineaţa în mod fiziologic secreţia de insulină e mare, mâncaţi copios la ora 9.00. Este vorba despre marele mic dejun care nu vă îngraşă, ci dimpotrivă vă menţine greutatea în limite normale. Motivul? Dacă respectaţi această masă, următoarele din timpul zilei vor fi moderate fără să vă impuneţi. Deci cantitatea de hrană ingerată scade inconştient. Practic, vă reglaţi atât de bine producţia de insulină încât nu veţi avea curbe maxim descrescătoare, ceea ce ar fi condus ori la senzaţia intensă de dulce ori la foame exagerată, ambele urmate de mese copioase şi de cele mai multe ori nesăbuite. Aşadar, şi în timpul unei regim de scădere ponderală, mâncaţi extrem de bine la ora 9.00 dimineaţa şi veţi vedea că nu veţi suferi de foame pe parcursul zilei.

Ora 10.00: Apar durerile articulare

Durerile articulare sunt mai intense dimineaţa, ca urmare a inactivităţii din timpul nopţii, în special în artrită. Pe lângă repaosul nocturn al articulaţiilor, variaţiile nivelului de cortizol pot fi şi ele incriminate în apariţia manifestărilor de dimineaţă. Recomandarea specialiştilor reumatologi este să vă administraţi un antiinflamator cu eliberare prelungită înainte de culcare.

Ora 12.00: Faceţi şedinţe de fizioterapie
La prânz, temperatura corpului creşte cu 2 grade faţă de dimineaţă, ceea ce înseamnă că muşchii sunt mai supli. Dacă acum aveţi activitate fizică, sunteţi mai feriţi de riscuri. Aşadar, în cazul în care vă aflaţi în programe de recuperare medicală, la prânz şedinţele vor fi cele mai eficiente. Dacă însă prezentaţi febră din cauze infecţioase, aceasta va creşte.

Ora 14.00: E ora tratamentului antiastmatic
Ora 14.00 pare să fie cel mai potrivit moment pentru a lua medicaţia pentru simptomele astmului (alta decât imunoterapia). Administrarea unui corticoid inhalator în acest moment al zilei previne exacerbările nocturne ale astmului.

Ora 15.00: Atenţie! Nevoie mare de dulciuri!
În jurul orei 15.00, nivelul cortizolului scade dramatic, aşadar apare apatia şi pofta exagerată de dulciuri. Dacă veţi da curs acestei senzaţii, vă biciuiţi pancreasul inutil, iar persistenţa administrării dulciurilor poate conduce în timp la epuizarea funcţiei pancreasului şi la apariţia diabetului de tip II.

Tot la această oră sunteţi expuşi atacurilor de panică. Probabilitatea crescută de apariţie a acestor stări se menţine până la ora 19.00. Doar 10% dintre atacurile de panică se produc dimineaţa înainte de 10.00. Cauza se pare că este legată de activitatea sporită a sistemului nervos central în acest interval orar, precum şi de acumularea stresului de pe parcursul zilei.

Ora 16.00: Vine răceala!
Ora 16.00 e considerată ora apariţiei simptomelor răcelii. Explicaţia posibilă? La această oră scade producţia de anticorpi. Cu alte cuvinte, sistemul imunitar devine mai slab şi mai vulnerabil în faţa microbilor.

Ora 17.00: Dor articulaţiile
Simptomele osteoartritei încep să apară după-amiaza şi spre seară, după mişcarea făcută în timpul zilei. Recomandarea este de administrare a antiinflamatoarelor la orele prânzului.

Ora 18.00: Se produce colesterolul
Spre seară, se produce colesterol, care nu are legătură cu alimentaţia. Apropo, doar aproximativ 25% din colesterol este adus prin alimentaţie, restul îl produce ficatul. În colesterolul endogen (produs de corp) se sintetizează hormoni importanţi precum adrenalina, dar şi hormonii sexuali.

Apropo, iată şi motivul pentru care libidoul creşte în decursul serii. Revenind la producţia internă de colesterol, acesta este motivul pentru care medicaţia anticolesterol se ia seara. Indiferent dacă aveţi sau nu probleme cu grăsimile din sânge, respectaţi o regulă. Cina trebuie să fie uşoară, pentru a nu da de lucru acelei enzime care produce colesterolul.

Aşadar, nu exageraţi cu o cină care să conţină grăsimi saturate – este vorba de produse grase din lapte, carne de porc, ouă. Aceasta este explicaţia ştiinţifică pentru care seara sunt de preferat un peşte cu salată sau doar o porţie de salată cu pâine integrală.

Ora 19.00: Trataţi arsurile stomacale
Administrarea inhibitorilor de pompă de protoni (medicaţia necesară pentru unele afecţiuni ale stomacului) la ora 19.00 s-a dovedit a fi mai eficientă în ameliorarea pirozisului. Este vorba de arsuri în zona epigastrului (capul pieptului).

Din păcate, în continuare există recomandări ca multe astfel de medicamente să fie administrate dimineaţa. Dacă luaţi dozele seara, preveniţi refluxul gastroesofagian nocturn, care este favorizat de poziţia din timpul somnului.

Ora 21.00: E indicat tratamentul pentru ulcer
Durerile cauzate de ulcer devin mai frecvente în jurul orei 21.00, motiv pentru care medicaţia are eficienţă maximă dacă e administrată în acest moment.

Ora 22.00: Exacerbări ale psoriazisului sau eczemei
7 din 10 persoane cu afecţiuni inflamatorii ale pielii (psoriazis, eczemă, alergii la nivelul pielii) prezintă exacerbări ale simptomelor în jurul acestei ore. Explicaţiile ar putea fi două. Creşte temperatura corpului şi simultan apare deshidratarea, care oricum prin ea însăşi produce mâncărimi.

Şi pacienţii cu insuficienţă renală cronică acuză agravarea pruritului în timpul nopţii.

Ora 23.00: Vine bebe!
Procentual, cele mai multe femei intră în travaliu la ora 23.00. Factorii care ar putea contribui sunt modificările hormonale şi relaxarea corpului înainte de somn.

Ora 3.00: Apar crizele de astm
Pe timpul nopţii, dacă apare tusea seacă, iritativă, mai ales între orele 3.00 şi 4.00, nu întârziaţi vizita la specialistul alergolog. Acest interval de timp e caracteristic declaşării astmului bronşic. Se crede că noaptea expunerea la acarieni şi mucegaiurile din casă devine maximă deoarece somnul nu presupune mişcare, deci diferenţe între concentraţiile de acarieni sau mucegaiuri din aer. Organismul alergicului reacţionează, căile respiratorii îşi micşorează dimensiunile şi apare tusea.

sursa: sfatulbatranilor.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *