Pericolele din lapte sau riscul consumului de lapte dulce la maturitate

foto: seafoodnet.info

Alimentaţia noastră zilnică ar trebui să includă aproximativ 400-600 de grame de lactate, spun nutriţioniştii, referindu-se la lactatele cu grăsimi puţine: iaurt, brânză de vaci, caş proaspăt sau caşcaval cu 10% grăsime. Cei care nu doresc să consume lactate, trebuie să se asigure că în meniul lor există alimente care oferă suportul de calciu necesar organismului.

„Principala problemă este că lactatele produc un mucus care conduce la inflamaţie, iar inflamaţia produce boala degenerativă şi neoplazie (cancer). Laptele are două mari componente: lactoza (zahărul) şi caseina (proteina). În cazul laptelui de vacă aceste cantităţi sunt de 30 de ori mai mari decât necesarul uman. În perioada prepubertară, până pe la 8-9 ani, organismul acceptă cele două substanţe şi de aceea le putem da copiilor lapte de vacă, iar ei cresc fără probleme.

Riscul consumului de lapte dulce la maturitate este dat de faptul că proteina din lapte rămâne nemodificată şi se depune în corp, ducând mai târziu la apariţia bolilor degenerative. Prin urmare laptele nu este o sursă de boală imediată. Poate fi consumat fermentat (sub formă de iaurt, sana, chefir) fără probleme, deoarece şi lactoza şi caseina, dispar, trecând în acidul lactic, o substanţă care nu este nocivă şi se elimină. Se recomandă forma fermentată, dar nu cu fructe sau musli, deoarece au adaos de zahăr“, spune Lygia Alexandrescu, nutriţionist şi lector universitar.

Sursă de alergii?

„Laptele de la vacile aflate în tratament cu antibiotice nu trebuie colectat şi prelucrat. Aceste antibiotice introduse în organismul uman, modifică flora normală a tractului digestiv şi induc rezistenţă microbiană la antibiotice.

Lactoza necesită, pentru digestie, o enzimă numită lactază, secretată de tubul digestiv. Există situaţii (unele persoane vârstnice sau o convalescenţă la copii), în care apare tranzitor această intoleranţă şi laptele provoacă diaree, balonare, dureri abdominale. Produsele proaspete fermentate (iaurtul, kefirul) şi brânzeturile conţin cantităţi mai mici de lactoză şi pot fi consumate fără probleme. În prezent, pentru cei cu intoleranţă permanentă există lapte delactozat“, ne spune Daniela Voicu, medic primar Endocrinologie, medic specialist Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice, Medicover România.

Avantaje/Dezavantaje

Cu cât sunt mai procesate (au multă sare şi grăsime), cu atât se îndepărtează de formula necesară organismului şi nu sunt recomandate. Există fără îndoială atuuri sau defecte ale diverselor produse lactate, cum ar fi:

  •          Iaurtul natural, cu culturi probiotice, este un aliment medicament pentru flora tractului digestiv. Atenţie! Nu trebuie să conţină adaosuri de fructe, arome, coloranţi, zahăr sau lapte praf.
  •         Urda este aproape complet lipsită de caseină, proteina majoritară, greu digerabilă. Conţine în schimb alte proteine bogate în aminoacizi care intră în compoziţia fibrelor musculare, astfel încât constituie o sursă excelentă pentru formarea masei musculare. Ea are şi o cantitate mică de grăsimi, ceea ce o recomandă pentru menţinerea /scăderea greutăţii corporale.
  •          Brânzeturile topite sunt un fel de junk-food, întrucât conţin săruri de topire, fosfaţi şi citraţi care împiedică fixarea calciului în oase. Ele nu ar trebui consumate deloc.
  •          Brânza proaspătă, caşul, este recomandat în cantităţi moderate.  Fiind un aliment foarte bogat caloric şi extrem de gustos poate deveni o sursă de îngrăşare.
  •          Brânzeturile cu mucegai, caşcavalul, feta, brânza de burduf, telemeaua, sunt brânzeturi fermentate, au sare, de aceea necesită o digestie îndelungată şi produc colesterol. Sunt foarte bogate în grăsimi şi trebuie consumate în cantităţi mici.
  •          Cremele de brânză tartinabile sunt adesea „îmbogăţite” cu foarte mulţi aditivi, nefiind recomandate.
  •          Untul are o proporţie echilibrată de acizi graşi esenţiali Ω6:Ω3 de 3:1, fiind o sursă excelentă de grăsimi, vitamine liposolubile şi minerale. Este adevărat că are un conţinut ridicat de acizi graşi saturaţi, dar conţine, de asemenea, şi acizi graşi mononesaturaţi, precum şi lecitina, care împiedică depunerea grăsimii în artere. Copiii, în special, ar trebui să consume 20-40 g unt pe zi, mai ales în perioada de formare a sistemului nervos central, până la 3 ani, dar şi în perioada şcolară. În niciun caz nu trebuie înlocuit cu margarina.
  •          Laptele UHT este un lapte pasteurizat excesiv care nu necesită refrigerare decât după deschidere. Practic 6 luni poate sta pe raft, pentru că proteinele şi calciul rămân nemodificate, sau modificate în proporţie de 10%, având însă valoare nutritivă.  Dispar, în schimb, anumite enzime (fermenţi) care în laptele uşor pasteurizat rămân. Medicii recomandă pentru consum laptele cu termenul de valabilitate cel mai mic

„Deşi în România se consumă multe lactate, sunt frecvente cazurile de osteoporoză sau căderi de calciu. O cauză este consumul de lactate foarte procesate. Prin procesare se adaugă substanţe care scot calciul în loc să-l depună. Din acest motiv oamenii de la ţară, care consumă lactatele în starea cea mai apropiată de natural, nu vor suferi niciodată de hipocalcemie aşa cum se întâmplă cu cei de la oraş. Pentru cei care au probleme cu calciul, este recomandabil să-şi schimbe obiceiurile alimentare: lactate cât mai puţin procesate şi tot ce este verde şi comestibil. Tot ce are clorofilă are şi calciu. Pătrunjelul, leurda, urzica sau smochinele sunt o sursă foarte bună de calciu. Calciul este întotdeauna legat de metabolismul magneziului şi de metabolismul fosforului, de aceea este este bine să mâncăm de 2-3 ori pe săptămână peşte, deoarece fosforul ajută la fixarea calciului în oase“, spune Lygia Alexandrescu.

Sfatul specialistului

Daniela Voicu, medic primar Endocrinologie, medic specialist Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice, Medicover România

„Există produse mult mai bogate în calciu decât laptele, cum ar fi busuioc uscat -2100 mg%, brânza parmezan – 1300mg% sau sardine în ulei – 600 mg%, ca să amintim doar unele dintre ele. Faţă de acestea, laptele UHT degresat are 110 mg%, iar iaurtul – 150 mg%. Calciul din lapte are o biodisponibilitate înaltă, adică este optim pentru absorbţie şi utilizare de catre organism“.

<<Persoanele cu supraponderaliate/obezitate, dislipidemii, hipertensiune arterial, sindrom metabolic, trebuie să consume lapte parţial degresat, brânză dulce, urdă, întrucât au densitate energetică mică>>.

<< Laptele care provine de la oaie sau bivoliţă este bun şi se apropie de formula laptelui matern. Compoziţia laptelui de capră este cea mai apropiată de a laptelui matern, caseina fiind doar de trei ori mai mare>>.

sursa: incomemagazine.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *