„Rubla Eminescu” – De ce au imprimat sovieticii chipul lui Eminescu pe 2 milioane de monede, în prima zi după execuția lui Ceaușescu?

foto: infoalert.ro

În prezent, Eminescu este tradus în 150 de limbi din 250 de țări. Această statistică a fost realizată de reputatul eminescolog documentarist Dumitru Copilu-Copillin. Dar de ce imaginea poetului român, Mihai Eminescu, a fost aleasă de fosta URSS pentru a fi imprimată pe monede?

Anul 1989 fusese declarat de UNESCO „Anul Internaţional Eminescu”. La 100 de ani de la moartea poetului nostru național, Uniunea Sovietică a emis o monedă omagială cu portretul lui Eminescu, având valoarea nominală de o rublă. Moneda este rară şi de puțini cunoscută (în România).

Rubla Eminescu a fost pusă în circulaţie de URSS pe 26 decembrie 1989 (în prima zi după execuţia lui Ceauşescu). A fost bătută la monetăria din Leningrad (azi Sankt-Petersburg), iar tirajul a ajuns la două milioane de monede, din care 200 000 de o calitate specială. Chipul lui Eminescu avea ca model imagologic fotografia acestuia din 1869, făcută de Jan Tomas la Praga.

Nu se știe ce interese politice sau geopolitice s-au ascuns în spatele acestui gest, dar rușii/sovieticii l-au făcut și faptul rămâne consemnat istoricește ca atare.

Astăzi, cea mai valoroasă bancnotă a României (cea de 500 de lei) are pe ea chipul lui Eminescu – ceea ce are o evidentă încărcătură simbolică, însă forța de semnificație a „rublei Eminescu” este mult mai mare, deoarece reprezintă o recunoaște din partea unei țări și a unei culturi ostile.

Se pare că rușii au o perspectivă mai clară asupra valorii universale a „omului deplin al culturii române” (cum îl definea Constantin Noica), pe care noi, aici, în „codrii Vlăsiei”, continuăm să-l minimalizăm, confirmându-i astfel „profeția” din „Scrisoarea I” („Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?/Ei vor aplauda desigur biografia subţire/Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare,/C-ai fost om cum sunt şi dânşii… Măgulit e fiecare/Că n-ai fost mai mult ca dânsul…”).

Pe când rușii, în campaniile lor nemiloase de „defrișare” identitară a populației românești din stânga Nistrului, s-au izbit de un reper spiritual fundamental, care s-a dovedit de neclintit și de netrecut: numele lui Mihai Eminescu. Ceea ce, fără a exclude ura și dușmănia istorică împotriva poporului român, le-a impus respectul și recunoașterea.

Sursa:cunoastelumea.ro via infoalert.ro și adevaruldespredaci.ro