S-a stins la 18 iulie 1938. Pe ultimul drum, Armata Română i-a oferit un salut unic, nerepetat vreodată în fața altui om

Regina Maria s-a logodit la 16 ani cu prințul Ferdinand de Hohenzollern, moștenitor al tronului României, iar căsătoria a avut loc la 29 decembrie 1892.

Pe timpul primei conflagrații mondiale și-a însoțit soțul în refugiul din Moldova, activând ca soră în spitalele militare, ceea ce a făcut ca în popor să fie denumită „Regina Mamă”.

Născută Marie Alexandra Victoria la Eastwell Park în Marea Britanie, fiind fiica principelui Alfred al Marii Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha și duce de Edinburg, și a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei. De asemenea, era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii.

De-a lungul vieții a urmărit mereu interesele naționale ale României, opunându-se intrării României în WWI alături de Puterile Centrale și a susținut alianța cu Antanta.

După încoronarea ca Regină a României Mari, Maria a participat la o campaniei diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român întregit.

Regina Maria a fost repede adoptată de Armata Română, mai ales după ce a fost numită comandant( proprietar ) al Regimentului de Cavalerie 4 Roșiori.

Regina Maria a României s-a stins din viaţă la Castelul Pelişor din Sinaia, pe 18 iulie 1938, după o suferinţă teribilă. Regina s-a îmbolnăvit în 1936 şi nu se cunosc cu exactitate detaliile bolii, dar se vorbeşte despre violente hemoragii interne. A plecat la tratament în străinătate, dar era prea târziu. Încă din 28 iunie 1933, Regina şi-a întocmit, în formă definitivă, actele de ultimă dorinţă. Pe lângă testamentele care se refereau la succesiune, au fost scrise şi două emoţionante testamente spirituale, unul adresat copiilor iar altul poporului român. Ele cuprindeau şi o dorinţă privind rămăşiţele sale pământeşti.

În scrisoarea către Carol al II-lea, spunea: „Am iubit Tenha Yuvah [Cuibul liniştit, Balcic], locul pe care l-am creat; deci lăsaţi ca inima mea să stea acolo, chiar dacă trupul va trebui îngropat la Curtea de Argeş, alături de Papa [Ferdinand], aşa cum este corect pentru o Regină.”

Potrivit dorinţei testamentare, medicii au separat inima de restul trupului şi au asezat-o într-o casetă din argint, de forma octogonală, apoi în interiorul sicriului, alături de trupul în pieptul căruia bătuse timp de 62 de ani. După slujba religioasă de la Palatul Cotroceni, în faţa membrilor familiei şi a apropiaţilor, caseta cu inima Reginei Maria a fost învelită în două drapele (al Marii Britanii şi al României). Trupul a fost dus la Curtea de Argeş, iar caseta cu inima Reginei a fost pusă într-o altă casetă mai mare realizată din argint aurit.

Atât de mult și-a iubit poporul adoptiv, încât Maria a trecut, în 1926, de Bunavestire, la ortodoxie. Într-o ceremonie desfășurată la Palatul Regal, ea fost primită în sânul Bisericii Ortodoxe Române de către Patriahul Miron Cristea.

Legătura dintre oștire și Regină s-a susținut pe faptele suveranei pe câmpul de luptă. Aceasta nu s-a sfiit să lucreze în serviciul sanitar, a îngrijit bolnavii din lagărele de holeră sau să îngrijească bolnavii de tifos din Moldova.

Pe ultimul drum, Armata Română i-a oferit un salut unic, nerepetat vreodată în fața unui alt om: a fost salutată cu baionetele înfipte în pământ și patul armei în sus.

S-a stins la 18 iulie 1938. A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.

sursa: activenews.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *