Vârful Everest nu mai este cel mai înalt loc de pe Pământ, este surclasat la înălţime de un alt munte
foto: BAOMOI.COM
Este sau nu vârful Everest cel mai înalt loc de pe Pământ? Varianta acceptată la nivel internaţional şi pe care o regăsim inclusiv în manualele de geografie este că masivul Himalaya, cu vârful Everest, de 8.848 metri înălţime, este locul aflat la cea mai mare altitudine de pe planetă, scrie jurnal.md.
Însă totul depinde de locul din care se începe măsurătoarea. Potrivit The Guardian, vârful Everest este cel mai înalt de pe Pământ doar în cazul în care măsurătoarea se face de la nivelul mării. Puţini ştiu însă că mai există o modalitate de calcul: cea care începe din centrul Pământului. În acest caz, vârful Everest este surclasat la înălţime de un vulcan din Ecuador: Muntele Chimborazo.
În măsurătorile care pornesc de la nivelul mării, Everestul atinge 8.848 metri înălţime, cu mult peste Chimborazo, care se ridică până la 6.263 metri deasupra mării. Dar dacă măsurătoarea începe din Centrul Pământului, Chimborazo depăşeşte Everestul cu 1.811 metri. Chimborazo este un vulcan inactiv, de tip stratovulcan, aflat pe teritoriul Ecuadorului, la 150 de km sud-vest de capitala Quito, şi care măsoară
De unde vine însă această diferenţă? Christophe Basile, cercetător al Institutului de Ştiinţe ale Pământului de la Grenoble, oferă explicaţia simplă a acestui fenomen: „Pământul nu este perfect sferic. Din cauza forţelor centrifuge, acesta este aplatizat la poli şi bombat la ecuator (cercul imaginar situat la mijlocul distanţei dintre poli care împarte o planetă (un glob) în două emisfere egale).”.
Drept urmare, în locul unde se află muntele Chimborazo, distanţa dintre suprafaţă şi centrul planetei este cu aproximativ 21 de km mai mare decât la poli. Astfel, vârful său se află la 6.384.416 kilometri de centrul planetei, în timp ce cel al Everestului, mult mai departe spre nord, este de numai 6.382.605 kilometri, ceea ce înseamnă o diferenţă de 1.811 de metri faţă de Everest.
Chimborazo este la un grad sud de Ecuator şi diametrul Pământului la ecuator este mai mare decât la latitudinea la care se află muntele Everest (8848 m deasupra nivelului mării), la nord cu aproape 28 °, cu nivelul mării, de asemenea, ridicat. În ciuda faptului că altitudine este mai mică 2580 m, vârful lui Chimborazo este la 6,384.4 km depărtare de centrul Pământului, cu 2168 m mai departe decât vârful muntelui Everest (6,382.3 km de la centrul Pământului). În această măsurătoare, Everestul este depăşit inclusiv de mai multe vârfuri Andine, precum şi de cel mai înalt vârf din Africa, Kilimanjaro.
„Şi putem avea o nouă măsurătoare dacă luăm în considerare înălţimea unui vârf pornind de la podeaua oceanului. În acest caz, vulcanul Mauna Kea, din Hawaii, este cel mai înalt, cu 10.210 metri”, spune Basile. În acest caz, Everestul ar câştiga în faţa muntelui Chimborazo.
„Bătălia” diplomatică pentru Everest. Cum a fost stabilită înălţimea actuală
Polemica privind înălţimea Everestului ne face să ne uităm la modul în care aceasta a fost stabilită. Un studiu indian a concluzionat, în 1954, că Everestul măsoară 8.848 metri înălţime. Însă acest număr nu este bătut în cuie. De exemplu, în 1992, italienii au stabilit că Everestul măsoară 8.845,9 metri, în timp ce americanii au măsurat 8.849,9 metri. În plus, după cutremurul puternic din Nepal, din 2015, unii geologi au afirmat că Everestul a „pierdut” 3 centimetri în înalţime, fapt care a stârnit reacţii nervoase din partea Nepalului, care a acuzat China că vrea să impună standarde noi.
„Ce aţi spune dacă o ţară ar decide să vă scadă munţii în înalţime, fără a vă consulta înainte”, a declarat uddhi Narayan Shrestha, fostul director al departamentului de cercetare geologică al ţării, într-un interviu acordat New York Times. Ca urmare, guvernul nepalez a pregătit o echipă de şerpaşi echipaţi cu GPS, pentru a măsura din nou înălţimea vârfului Everest.
„Un război diplomatic care nu are sens. Toate altitudinile care servesc drept referinţe sunt, de fapt, nişte convenţii. De exemplu, înalţimea vârfului Mont Blanc se schimbă de la un sezon la altul, în funcţie de stratul de zăpadă”, mai spune Christophe Basile.
Aşadar, este sau nu corectă măsurătoarea actuală, care porneşte de la nivelul mării? Unii ar spune că nu, în condiţiile în care acesta variază în funcţie de valuri sau de maree. Spre exemplu, în Franţa, ecartamentul portului din Marsilia serveşte drept punct de referinţă şi este definit de nivelul mediu al mării, între anii 1885 şi 1897. Fiecare ţară şi-a definit ulterior „punctul zero” într-un mod asemănător, un lucru general acceptat şi de comunitatea internaţională.
Până când polemicile din jurul celui mai înalt vârf din lume vor fi lămurită, geologii au o veste bună pentru turişti: vă puteţi lăuda că aţi urcat pe cel mai înalt vârf de pe planetă escaladând vulcanul Chimborazo. Iar aici, urcarea este mult mai lejeră decât pe Everest.
