Viața Mariei Tănase, un secret bine păzit. “Cu limbă de moarte îi rog să nu aducă nimănui la cunoștință moartea mea”

foto: radioromaniacultural.ro

“Cu limbă de moarte îi rog să nu aducă nimănui la cunoștință moartea mea, cu excepția oficialităților și în orice caz înmormântarea să fie anunțată cu o zi mai târziu chiar și celor ce m-au cunoscut.

Nu vreau mascaradă și panoramă”, menționa Maria Tănase în testamentul său întocmit pe 3 iunie 1963, la notarul de stat Dumitru Moldoveanu, cu 19 zile înaintea decesului său. Documentul se află în patrimoniul Muzeului Olteniei, alături de alte sute de documente și de bunuri ce au aparținut Păsării Măiastre a scenei românești.

Într-unul dintre depozitele Muzeului Olteniei, printre alte obiecte de patrimoniu național dedicat istoriei etnografice românești, sunt foarte bine conservate cele peste 1.300 de piese ce fac parte din colecția personală a Mariei Tănase, Pasărea Măiastră a cântecului, așa cum i-a spus Nicolae Iorga.

Muzeografii craioveni au intrat în posesia acestora în anul 1972, mai multe personalități locale craiovene făcând mai bine de șase ani demersuri pentru a le primi ca donație din partea uneia dintre cele mai bune prietene ale artistei.

“Avem o colecție de peste 1.300 de poze. În 1967, a fost făcut demersul pentru această colecție de către profesor doctor universitar Cezar Avram, Toma Rădulescu și Ștefan Enache, foști șefi în cadrul Muzeului Olteniei.

Aici au fost înregistrate în anul 1972. Colecția conține și obiecte de port, câteva din obiectele de mobilier, foarte multe manuscrise, scrisori, piese cu dedicații, tablouri, schițe pentru costumele de seară. Ea a cochetat cu opereta, cu teatrul. Sunt foarte multe documente originale, noi avem certificatul de naștere, de deces, de căsătorie și testamentul ei.

Tot ce avem noi aici reprezintă o documentație pentru folclorul românesc și nu numai”, explică Loredana Durău, muzeograf la Muzeul Olteniei, din Craiova.

Un copil nedorit

În momentul în care au intrat în posesia bunurilor ce au aparținut Mariei Tănase, muzeografii craioveni au dorit să descopere mult mai multe amănunte despre viața artistei, în afară de cele pe care le știa publicul larg. Astfel că, citind scrisorile artistei, dar și alte documente din colecția acesteia, au descoperit că Pasărea Măiastră a scenei românești nu a fost un copil dorit de părinți, ea venind pe lume într-un moment în care sărăcia își punea amprenta pe viața lui Ion și a Anei Tănase.

“Într-un târziu, când era o secetă mare și în grădina familiei Tănase nu se făcea rod din cauză că nu era ploaie, iar Ion Tănase era supărat, Ana Munteanu a rămas însărcinată cu Maria Tănase. De acolo se spune că nu era un copil dorit, din cauză că era secetă și sărăcie. Bineînțeles că Ion Tănase i-a adus Anei, soția sa, o cutie cu leacuri ca să scape de plod. Ana Tănase nu acceptă să ia acele leacuri și în toamna anului 1913, pe 25 septembrie, o naște pe Maria Tănase, o fată cu părul bălai și cu ochi verzi”, mai povestește Loredana Durău.

A învățat cântece în brațele tatălui

Maria Tănase a învățat cântecele de la tatăl său, care în perioadă de ploaie și rod bogat o purta pe aceasta în brațe și îi fredona cântece de jale și bucurie.

“Ion Tănase obișnuia să meargă la teatru și la operetă, știind a cânta din frunză și caval. Părinții artistei ajung să cumpere o bucată de pământ pe lângă București, pe terenurile acestuia ajungând lucrători din toate zonele țării.

De la ei știa Maria Tănase cântecele. Ea culegea absolut tot”, mai spune muzeograful.

Artista a cântat foarte mult timp în Craiova, la restaurantul Minerva, dar nu a locuit niciodată în Bănie. În momentul în care era solicitată la cântări, stătea în hotelul Minerva.

sursa: romaniapopulara.ro