Ce virtuți terapeutice au plantele din care sunt făcute hainele ecologice. Plantele care ne îmbracă și ne vindecă

foto: Sew Klassic Random Threads

Incercam sa ne intoarcem la natura, ne amintim ca ceea ce vine de acolo nu este contrafacut, este mai placut. Aplica aceasta regula si in ceea ce priveste imbracamintea, intoarce-te spre fibrele cat mai naturale.

Unele plante ne imbraca, stim asta, dar hai sa vedem cum. Celuloza, impreuna cu lignina si cu unele substante necelulozice formeaza peretii celulelor vegetale si da plantei rezistenta mecanica si elasticitate – proprietati care vor fi folositoare si ulterior, dupa prelucrarea plantei. Formarea celulozei in plante este rezultatul unui proces de biosinteza fotochimica. Celuloza se obtine, in general, din bumbac, lemn, stuf si paie. Cea mai pura varietate de celuloza se obtine din bumbac, prin indepartarea semintelor si spalarea vatei din capsulele plantei de bumbac. Aceasta varietate este folosita aproape exclusiv in scopuri textile.

10% din greutatea initiala a bumbacului se pierde prin procesare.

Sa facem cunostinta

Bumbacul este o fibra moale ce creste in jurul semintelor plantei de bumbac. Fibrele sunt folosite pentru realizarea unor tesaturi usoare, fine si care permit pielii sa respire. Odata ce sunt indepartate urmele de ceara si proteina, ceea ce ramane este un polimer natural de celuloza pura. Aceasta celuloza este aranjata in asa fel incat da bumbacului proprietati unice de rezistenta, durabilitate si absorbtie. Fiecare fibra de bumbac este compusa din 20 pana la 30 straturi de celuloza. Principalele utilizari ale bumbacului sunt in industria textila (tricourile si blugii sunt cele mai comune haine din bumbac), dar si pentru plase de pescuit, filtre de cafea, corturi si coperti de carte. Din semintele de bumbac ramase dupa prelucrare se realizeaza un ulei vegetal care poate fi consumat de oameni.

Miraculosul bumbac

– Fibrele sunt recoltate cand capsulele (ajunse deja la maturitate) sunt mai mult sau mai putin larg deschise si sunt separate, de obicei, de acestea cand se afla inca pe planta.
– Bumbacul este capabil sa absoarba o cantitate relativ importanta de lichide, fiind un material format din fibre elastice de bumbac scurte si subtiri. Este folosit pentru pansamente sau in diferite procese tehnice.

– Este o planta a carei origine se pierde in timp – el se cultiva pe valea Indusului cu 3 000 ani i.H. De asemenea, este considerat unul dintre cele mai sanatoase tesaturi, bine suportat de piele.
– Industria bumbacului prezinta o mare importanta datorita numeroaselor intrebuintari ale bumbacului si costului mai convenabil implicat, in comparatie cu al altor materii prime.
– Este, uneori, amestecat cu fire si fibre chimice, obtinandu-se produse “tip bumbac”. In cadrul industriei bumbacului functioneaza filaturi, tesatorii si intreprinderi pentru producerea atei.

Si alti membri ai familiei

Cand vorbim de plante si imbracaminte sau impletituri, mai sunt cateva lucruri de care ne aducem aminte: si teiul si tulpinile de urzica sunt folosibile! Iar matasea naturala n-ar exista fara frunzele de dud. Inul si canepa sunt plante cunoscute din timpuri stravechi si au fost cultivate pentru fibrele rezistente, necesare la tesaturile pentru imbracaminte, saci, franghii.

La noi in tara sunt obtinute in zonele cu traditie, cu conditii favorabile de cultura. Canepa este considerata periculoasa din cauza folosirii ei in scop narcotic, dar nu este chiar asa. Asa cum nu orice pasare se mananca, nu orice canepa se fumeaza!

In ultimii ani s-a ajuns la o anume teama de a cultiva canepa, pentru a nu fi categorisit drept raufacator. Noi nu vom vorbi despre Canabis indica din care se extrage hasisul, ci de buna canepa care ne imbraca sau ne ajuta in gospodarie.

Sa nu uitam de in! Tratamente cu in

In voga sunt si tesaturile de in. Aceasta planta de origine meditaraneeana este recunoscuta si ca iarba de leac. Din in se obtin fibre valoroase, din care se fabrica tesaturi cunoscute inca din antichitate, bune conducatoare de caldura si rezistente in timp. Din seminte se extrage ulei, folosit in industria de lacuri si vopsele. in scopuri medicinale se folosesc numai semintele ajunse la maturitate completa. Componentii principali: mucilagii, trigliceride ale acizilor oleic, linolenic, stearic, miristic, protide, saruri de potasiu si magneziu. Intern, semintele de in au actiune laxativ-purgativa si emolienta in inflamatiile tubului digestiv, litiaza renala si inflamatiile vezicii urinare. Extern, sunt un bun antiseptic si calmant, fiind indicate in dispepsii si constipatie, inflamatii ale tubului digestiv, calculoza renala. Sub forma de cataplasme sau ulei, semintele de in sunt bune contra abceselor, furunculelor, cistitelor, arsurilor. Preparatele pe baza de seminte de in se folosesc in tratamentul lupusului asociat cu nefrite. Semintele macinate se folosesc sub forma de cataplasme. in afara de bumbac, in si canepa, cand vine vorba de imbracaminte din plante, trebuie sa ne aducem aminte ca pretioasa matase naturala nu exista fara frunzele de dud. Pana si din tei si frunze de urzica se pot face haine. Natura este generoasa, ne ofera materie prima pentru imbracaminte, de ce sa nu alegem ceea ce e sanatos?

Semintele de in, leac nepretuit

Faina de seminte de in se amesteca cu apa si se fierbe pana devine o pasta. Se pune apoi intre doua bucati de panza si se aplica pe locul bolnav. Se mentine in permanenta calda timp de cateva ore. Cataplasma calmeaza durerile, ajuta la fluidizarea si evacuarea puroiului. Se utilizeaza in abcese, furuncule. Pentru a se crea o actiune antiseptica e bine ca la faina de in sa se adauge si flori de musetel pulverizate. Pentru copii, cataplasmele de mustar se fac amestecate cu faina de in pentru a scadea actiunea iritanta a mustarului. in arsuri, uleiul de in se foloseste amestecat in parti egale cu apa de var. Se pune totul intr-o sticla curata si se agita pana se formeaza un lichid alb-lapts, cu care se unge arsura.

Aceasta va calma durerile, va racori si va vindeca rana. Inul se foloseste intern cu efect laxativ. O lingura de seminte intregi se ia cu apa, seara la culcare. Pentru inflamatii intestinale, se macereaza o lingura de seminte intregi in 100 ml apa, la temperatura camerei, timp de o ora. Se bea odata intreaga cantitate. In cistite, inul se foloseste extern, sub forma de decoct. Patru linguri de seminte se pun in 500 ml apa rece. Se fierbe amestecul 20 minute, se raceste,,
apoi se fac spalaturi.

Canepa si “canepul”

Canepa cea comuna are importanta strict industriala. Este o planta anuala ierboasa, cu radacina pivotanta care se duce in sol pana la 70 – 80 cm. Ea are ca parte productiva tulpina inalta, puternica, rezistenta la cadere. In culturile semanate des, pentru producerea de fuior, tulpinile sunt lungi si neramificate. Este o planta unisexuata dioica, adica unele plante sunt femele (canepa de vara), altele sunt masculine (canepa de toamna), cu durata diferita de vegetatie. Canepa este o planta iubitoare de caldura. Momentul cand se recolteaza canepa pentru fuior coincide cu sfarsitul infloririi plantelor masculine. In tesaturile moderne gasim, uneori, si amestecuri de canepa.

Ce facem cu canepa?

Este o planta agricola care se cultiva fie numai pentru fibre, fie in scop mixt, pentru fibre si pentru samanta. Ea, samanta, contine 32 – 35% ulei. Fibrele de canepa sunt lungi si rezistente la actiunea apei si au o larga intrebuintare in confectionarea tesaturilor tari si durabile. Uleiul de canepa este comestibil dar se intrebuinteaza si in industrie. Turtele rezultate de la extragerea uleiului sunt bogate in substante proteice si grasimi si se folosesc ca nutret concentrat in hrana animalelor.

Alte utilizari ale plantei

Din fibrele canepii se poate confectiona aproape orice: tesaturi, sfori, covoare, panza de corabie, odgoane. Partea lemnoasa care ramane dupa o prima prelucrare se foloseste la producerea hartiei sau a placilor prefabricate. Din frunze se extrag principii active folosite in industria farmaceutica si se folosesc ca ceaiuri medicinale. Semintele ajuta la obtinerea uleiului utilizat in industria vopselelor sau in cosmetica. Fibrele de canepa se folosesc, recent, ca produs ecologic in industria automobilelor, inlocuind fibra de sticla in unele componente. Din ce in ce mai multe voci arata ca folosirea canepii acolo unde necesitatile vietii cotidiene o permit ar avea un rol deloc de neglijat in restabilirea echilibrului ecologic. Asadar, ce-ar fi ca data viitoare cand ai de ales intre fibre naturale si fibre artificiale sa alegi calea naturala?

Avantajele cultivarii

– Canepa are o capacitate de industrializare deosebita: nimic nu se arunca;
– Cultivarea poate fi facuta in conditii bune in toata tara, iar terenul folosit devine in anul urmator propice cultivarii cerealelor, deoarece canepa ucide buruienile;
– Cantitatea de ingrasamant necesara unei productii bune este mult mai mica decat la alte culturi;
– La noi in tara, canepa cultivata “oficial” contine maximum 0,2% drog, fata de cea indiana, care are 1%. Asadar, temerile legate de drog ar trebui sa dispara.

sursa: sanatate.unica.ro