(FOTO) Cum arăta Vlad Țepes în realitate?

“ Nu era prea înalt la stat, dar foarte viguros şi zdravăn, cu o înfăţişare crudă şi fioroasă, nasul mare şi vulturesc, nările umflate, pielea feţei fină şi roşietică, gene foarte lungi careînconjurau ochii verzi şi larg deschişi, pe care sprâncenele negre şi stufoase îi faceauameninţători; chipul şi barba rase, în afara mustăţii.
Tâmplele ieşite măreau volumul capului. Un gât de taur lega ceafa mare de umerii laţi, pe care cădeau pletele negre şicârlionţate. “

(După Matei Cazacu – Dracula, Editions Tallandier 2004, cf. Nicolae de Modrussa, Historia de bellis Gothorum , descoperită de A.Marcu “Riflessi di storia rumena in opere italiane dei secoli XIV e XV”, publicată in Ephemeris Dacoromana, I, Roma, 1923) (Autori text: Cornel Bîrsan, Adrian Anghel Cristian Moşneanu – istorie-furata.blogspot.ro)

Maestru necunoscut: portretul lui Vlad Ţepeş, cca.1575-1595 (Viena, Castelul Ambras, Tirol, Austria)

Mahomed al II-lea despre Vlad Ţepeş: „nu poate să ia ţara unui bărbat care face lucruri aşa de mari” şi care „ar fi vrednic de mai mult” (cf. Laonic Chalcocondil )

Portretul lui Vlad Ţepes imprimat pe prima pagină a unei copii a pamfletului Geschichte Dracole Waide, pamflet care denunţă “cruzimile tiranului “’ (cca.1488-1493), Budapesta, Biblioteca Szechenyi)

Portret în medalion a lui Vlad Ţepeş, cca.1596 (Nikolaus Ochsenbach, Stammbuch, Biblioteca din Stuttgart)

Cripto-portret. O pictură germană din goticul târziu, în care Vlad este reprezentat în ipostaza defăimătoare a lui Pilat din Pont ascultându-l pe Iisus Hristos. Pictor vienez (Meister der Tafeln von Velenje), cca. 1462–1465, tempera pe lemn. Actualmente în Narodna Galerja din Ljubljana

Pictor stirian necunoscut: Martiriul Sfântului Andrei – Vlad Ţepeş este reprezentat ca proconsulul roman Aegeas. (Pictură pe altar triptic, cca.1470-1480, Galeria Austriacă Belvedere, Muzeul de Artă MedievalăAustriacă)

Cumplitul Dracula după o gravură în lemn din anul 1500 (Nurnberg, Muzeul Naţional German)

”Dacă analizam contextul acelor vremuri, observăm că tragerea în ţeapa, la fel ca şi celelalte metode de ucidere atribuite lui Vlad, nu era, în niciun caz, ieşită din comun, ci absolut obisnuită. Din câte ştiu, cea mai veche informaţie se află în codul de legi al regelui babilonian Hammurabi (1728-1686 I.H) ”
(După Heiko Haumann – Dracula, viaţa şi legenda, Editura All, 2014, Heiko Haumann este profesor emerit de istorie a Europei de Est)

sursa articol și foto: mistere-romania.info