Sărbătorim Revelionul, dar puțini știu care este originea lui reală
foto: Travelator
Ziua de 31 decembrie este, calendaristic, ultima zi din an, iar noaptea este cunoscută ca fiind trecerea dintre ani când se sărbătorește Revelionul și implicit, venirea Anului Nou. E ușor de intuit faptul că „revelion” provine din limba franceză, însă nu mulți știu că, la origine, cuvântul însemna cu totul altceva decât ceea ce reprezintă în vremurile moderne.
Cuvântul „revelion” este de fapt un neologism împrumutat din limba franceză, de la „réveiller”, care înseamnă „a se trezi”, „a fi treaz”. La început, s-a folosit cuvântul „revellion”, tot din limba franceză, care desemna o masă luată noaptea târziu. Apoi s-a folosit pentru masa târzie din seara de Ajun al Crăciunului. „Abia dupa 1900 a ajuns să denumească exclusiv noaptea dintre ani. De ce abia dupa 1900? Simplu, fiindcă trecerea dintre ani nu are vreo semnificație religioasă. Creștinii, de pildă, îl sărbătoreau în 1 ianuarie pe Sfântul Vasile cel Mare, fără a marca începutul noul an astronomic.
În vechea Roma, Anul Nou cădea la 1 martie, fiindcă venirea primăverii simbolizează cu adevărat înnoirea. În timpul lui Cezar, astronomul Sosogene a fixat începutul de an la 1 ianuarie. Câteva secole mai târziu, Carol cel Mare revine la 1 martie, după care diverșii regi sau creștini au început anul în șase ianuarie (de Bobotează), de Crăciun, de Paște, de 1 aprilie, sau de 1 septembrie”, a spus prof. dr. univ. Marcel Tolcea, din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Tot Marcel Tolcea ne-a mai explicat că, în 1565, Caterina de Medici a hotărât, prin edict, că anul începe la 1 ianuarie și nu la 1 aprilie. Ca reacție la decizia celebrei regine, francezii au continuat să își sărbătorească, în glumă, începutul de an la 1 aprilie, când făceau tot felul de farse. De aceea, în zilele noastre, data de 1 aprilie este cunoscută ca fiind ziua păcălelilor.
„Din punct de vedere teologal, chestiunea începerii anului a fost definitiv lămurită de papa Grigorie al XIII-lea. Grigorie al XIII-lea a hotărât că ziua de 1 ianuarie va fi și pentru biserica catolică prima zi a anului. Cu această ocazie, calendarul a recuperat si defazările, întârzierile anului calendaristic faţa de cele ale anului astronomic. În total, 10 zile, astfel că ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie.
De la Papa Grigorie încoace, calendarul se numește gregorian, spre deosebire de cel anterior, numit, în cinstea lui Cezar, iulian”, a mai spus Tolcea. Odată cu trecerea timpului, au apărut și superstițiile sau obiceiurile care trebuiesc respectate pentru ca anul ce vine să fie cât mai bun. Se spune că de Anul Nou trebuie să ai o casă curată, haine curate și să porți ceva de culoare roșie.
De asemenea, Anul Nou nu trebuie să te găsească fără bani în buzunar, iar dacă ai un pahar în mână e și mai bine, deoarece se spune că va fi un an mai vesel. Dacă te ții de mână cu persoana iubită la trecerea dintre ani, sigur vei avea noroc în dragoste, iar dacă vei aprinde o lumânare sau vei lăsa o lumină aprinsă în casă în noaptea de Anul Nou, vei avea un an luminos și îmbelșugat.
Sursa: pressalert.ro
