Tu îl consumi și este cu mult mai periculos decât alcoolul. Alimentul care îți distruge ficatul
foto: asianscientist.com
Ficatul este unul dintre organele vitale ale omului. Are un rol esential in curatarea sau detoxifierea organismului de toxine si substante nocive, dar si in transformarea alimentelor ingerate in energie, esentiala pentru executarea activitatilor uzuale (mers, miscat, alergat etc.)
Exista o legatura stransa intre alimentele pe care le consumi si ficat, deoarece acesta din urma ajuta extrem de mult in procesul digerarii alimentelor, secretand bila, care contribuie la descompunerea alimentelor. De asemenea, ficatul transforma aminoacizii in glucoza – principala sursa de energie pentru creier.
Ficatul actioneaza ca un soi de sita, ajutand la cernerea sau filtrarea toxinelor si a altor substante nocive din sange. Exact asa cum ficatul afecteaza capacitatea de metabolizare a alimentelor, si anumite categorii de produse alimentare pot afecta functionarea lui corecta.
Recent, o nouă boală a ajuns în topul afecţiunilor care duc la cedarea ficatului.
Boala ficatului gras non-alcoolic poate duce la ciroză şi la diabet de tip 2. Boala ficatului gras non-alcoolic cuprinde un spectru larg al afecţiunilor hepatice, nelegate de consumul de alcool in cantitati care ar iniţia leziuni ale ficatului, spectru care cuprinde steatoza hepatica, steatohepatita non-alcoolica si ciroza hepatica, având potenţial evolutiv către carcinomul hepatocelular.
Boala ficatului gras non-alcoolic este asociata cu componentele sindromului metabolic: obezitatea, diabetul zaharat tip II si rezistenta la insulina, hipertensiunea arteriala si dislipidemia.
Noţiunea de boala a ficatului gras non – alcoolic (BFGNA) se refera la spectrul afecţiunilor hepatice care apar in absenta consumului de alcool in cantitati in care ar putea produce leziuni hepatice, spectru care este compus din: grade variate de steatoza simpla (ficat gras), steatohepatita non – alcoolica (SHNA) si ciroza hepatica, BGFNA fiind principala cauza a aşa – numitei “ciroze criptogenice”.
Steatoza simpla (SS) are semnificaţie benigna, având ca suport histopatologic steatoza macroveziculara. In steatohepatita non – alcoolica mai apar in plus leziuni ca balonizarea hepatocitelor, prezenta hialinului Mallory, inflamaţia parcelara si fibroza. Din punct de vedere histologic, steatohepatita non-alcoolica nu se deosebeşte de cea alcoolica, diferenţierea facandu-se doar pe criterii clinice . Steatohepatita non – alcoolica, descrisa pentru prima data de către Ludwig, poate evolua către ciroza, carcinom hepatocelular si insuficienta hepatica.
Boala ficatului gras, non – alcoolic este strâns asociata cu componentele sindromului metabolic, fiind considerata azi drept componenta hepatica a sindromului metabolic (obezitatea, diabetul zaharat si rezistenta la insulina, hipertensiunea arteriala si dislipidemia).
După Seela Ramesh si Arun J Sanyal , criteriile de diagnostic pentru sindromul metabolic sunt:
- Obezitatea abdominala – circumferinţa taliei >102 cm la bărbat si > 88 cm la femeie;
- Hipertrigliceridemia: trigliceride serice > 250mg/dl;
- HDL colesterolul
- Hipertensiunea arteriala: TA ≥ 130/85 mm Hg;
- glicemia à jeune ≥ 110 mg/dl [2].
Una dintre principala cauză a apariţiei acestei boli este consumul de zahăr, conform healtyfood.com. În urma unui studiu recent s-a descoperit că, deşi participanţii care au mâncat mult zahăr zilnic nu s-au îngrăşat decât cu 2%, ficatul lor a acumulat cu 27% mai multă grăsime. Medicii recomandă să reducem cantitatea de zahăr consumată zilnic şi să adoptăm un regim alimentar sănătos, bazat pe fructe şi legume.
Surse :
