Un interviu de excepție cu Rusalin Todor – „Orice tip de cancer are leac, dacă bolnavul vrea, într-adevăr, să trăiască!”.

RECAPITULĂRI NECESARE

L-am cunoscut cu peste 25 de ani în urmă. Când i-am luat primul interviu, locuia în aceeaşi garsonieră modestă, din cartierul Dristor, însă părul nu-i era atât de alb. Cum a deschis uşa, m-a luat în braţe şi m-a strâns la piept ca un bunic care nu şi-a văzut de multă vreme nepotul. Masa lui de lucru e ocupată de colecţia „Formulei AS” din 2016 şi de un caiet plin cu însemnări. Îmi aduce o ceaşcă de ceai cu aromă îmbietoare şi discuţia alunecă pe făga­şul dorit.

– D-le Rusalin, nu trece săptămână fără să pri­mim de la cititori scrisori de mulţumire la adresa tra­tamentelor dvs., iar paleta afecţiunilor vindecate e foarte diversă. La început de drum foloseaţi mărul-lupului. Când aţi trecut la reţete complexe, capabile să trateze atâtea boli?

– După ce a apărut în „Formula AS” primul inter­viu pe care mi l-aţi luat, am fost nevoit să-mi trans­form pasiunea în „carieră”! (râde) Multă lume mi-a cerut atunci ajutorul şi n-am putut să refuz pe nimeni, cu toate că nu eram pregătit pentru aşa un val de soli­ci­tări. Eu cunoşteam doar câteva tratamente simple, în special pe bază de mărul-lupului, moştenite de la bunica Iconia, mare doftoroaie în zona Ca­ranse­be­şului. După ce a apărut articolul, m-am pomenit deo­dată cu coadă de bolnavi la uşă, ca pe vremuri, la Alimentara! Mulţi erau disperaţi, sufereau de boli grele, aşa că am fost nevoit să studiez, să caut formule tot mai eficiente, pen­tru că afecţiunile astea „mo­derne” sunt din ce în ce mai păcătoase şi parcă mai greu de vindecat ca niciodată.
Ţin minte că am început cu enterocolitele hemo­ragice – mulţi oameni sufereau de această boală! Am realizat o combinaţie din plante cu proprietăţi antipa­razitare, am dat-o la câţiva bolnavi şi toţi s-au făcut bine în circa două luni, dar au ţinut cu stricteţe şi regi­mul alimentar recomandat, fără pic de carne! Acest succes m-a făcut să am mai multă încredere în mine, să caut formule de plante şi pentru alte boli. Aşa, am găsit reţete din plante pentru polipi intestinali şi diver­ticuloze, probleme care se pot trata destul de uşor. În cazul fibroamelor uterine, o cură durează circa 9 luni, dar rezultatele sunt spectaculoase. Chis­turile ovariene dispar după două cure de tratament. Deci, e clar că tot în natură ne găsim soluţii de vin­decare a suferinţelor trupeşti…

RUSALIN TODOR – „Orice tip de cancer are leac, dacă bolnavul vrea, într-adevăr, să trăiască!”

– Mai ales în tratarea cancerelor aveţi rezultate de invidiat. Aţi descoperit vreo „formulă magică”?

– Nu există formule magice! Doar mult studiu şi, de ce nu, puţin noroc! Ştiţi şi dvs. că tot mai mulţi oameni tineri se îmbolnăvesc de cancer. Într-o zi, m-am trezit la uşă cu o tânără de 17-18 ani, plină de lacrimi, cu o hârtie în mână. Nici nu înţelegeam ce zice, aşa de tare plângea. Am citit diagnosticul – neo­plasm de col uterin şi recomandarea de operaţie: his­terectomie totală. Mi-am dat seama atunci ce înseam­nă boala asta pentru un om tânăr, care nici n-a apucat să guste din viaţă… Aşa că m-am apucat să caut soluţii naturale pentru această afecţiune groaznică. Am citit multe cărţi despre posibilele cauze ale apariţiei cance­rului, am stat de vorbă cu câţiva culegători de plante medicinale de pe meleagurile obârşiei mele, am ela­borat câteva reţete pentru mai multe tipuri de cancer şi am început să le testez. Am folosit combinaţii de până la 20 de plante medicinale, unele foarte rare, pe care le aflasem de la bătrânii culegători din Banat. Ştiam că rău n-au cum să facă, aşa că le dădeam câte-o doză celor care aveau tumori maligne, cu pretenţia să mă ţină la curent cu rezultatele obţinute. Aşa am făcut şi cu fata aceea, nici nu-mi mai amintesc cum o chea­mă… Am elaborat o reţetă naturistă foarte bună, cu care a scăpat de cancerul uterin, dar ştiu că a urmat tratamentul o perioadă mai lungă. În majoritatea ca­zu­rilor, mai ales la bolnavii care n-au apucat să se ope­reze ori să facă biopsii, rezultatele sunt de-a drep­tul extraordinare. Tumorile se reduc puţin câte puţin, apoi dispar. Din păcate, mai sunt şi cazuri în care nu se mai poate face nimic – oameni foarte fragili şi slă­biţi, cu cancere în stadiul IV de evoluţie, cu multiple metastaze. Ţi se rupe sufletul când îi vezi… Ştii că n-au şanse, dar tot îţi vine să încerci… Eu nu promit minuni nimănui, dar încerc prin toate mijloacele să aduc alinare, acolo unde pot şi cât pot, pentru că bunul Dumnezeu îmi dă înapoi înzecit.

Articolul integral îl găsiți aici: formula-as.ro